Odată lângă drum stătea,
Pe când Domnul Isus trecea,
Un om in zdrențe, cerșetor,
Fara de ajutor.
Era orb și nu vedea,
Dar credea în Dumnezeu!
Ca să vadă el dorea,
Era orbul Bartimeu.
Isus l-a întrebat: „Ce vrei?”
„O, Doamne, ca să văd doresc,
Să se deschidă ochii mei
Căci vreau să Te privesc!”
„Credința ta te-a mântuit!
Ridica-te!”, Isus i-a zis.
Și-ndată orbul a sărit
Și s-a tămăduit.
Era orb și nu vedea,
Dar Isus S-a îndurat!
Bartimeu nu mai cerșea,
Caci Isus l-a vindecat!
El haina repede-a lăsat
Și n-a mai pregetat nimic;
Și pe deplin s-a devotat
Sa-I fie ucenic.